Ce este o obligațiune? (partea 1)

În ultima perioadă am discutat cu foarte multe persoane în cadrul programului de “muncă voluntară” pe care l-am lansat. Este vorba despre serviciul de aici. Serviciul este disponibil complet gratuit în prezent dar la un moment dat voi fi nevoit să îl modific în câteva feluri.

În primul rând ar trebui să le mulțumesc celor care au avut încredere în mine și au apelat la serviciul respectiv. Sper sincer că v-a fost util! Dacă te interesează serviciul respectiv și nu ai apelat încă la el acum este momentul.

În acest articol vom discuta despre obligațiuni. Acest articol este primul dintr-o serie în care voi explica cât mai simplu concepte legate de aceste instrumente financiare.

De ce am adus în discuție serviciul de “muncă voluntară”? Pentru că, în discuțiile pe care le avem, foarte multe persoane își exprimă tot mai mult intenția de a investi în obligațiuni. Nu am dat sfaturi de investiții și nici nu este scopul meu să fac acest lucru. Fiecare investește în ce vrea. Totuși, scopul meu este să ajut la îmbunătățirea finanțelor personale a persoanelor cu care întru în contact. Plecând de la acest scop nu pot să nu remarc că sunt și oameni care sunt interesați de obligațiuni însă nu le înțeleg pe deplin.

Adevărul este că domeniul obligațiunilor este foarte vast. Tendința când discutăm despre obligațiuni este să înțelegem ideea de bază a unei obligațiuni și să ignorăm restul-sau mai rău să nu știm că există foarte multe concepte ce țin de obligațiuni. Ce sunt, deci, obligațiunile?

Ce este o obligațiune?

O obligațiune este un împrumut. Orice obligațiune are un emitent și un deținător. Emitentul este cel care emite (lansează) obligațiunea. Deținătorul este cel care deține (sau primește) obligațiunea de la emitent. Prin intermediul unei obligațiuni emitentul se împrumută de la deținător cu sumă de bani specificată în obligațiune. Această sumă de bani se numește principal.

Cine poate emite obligațiuni?

Guvernele, municipalitățile sau companiile pot emite obligațiuni. Dacă o persoană cumpără o obligațiune de la un guvern atunci ea împrumută guvernul cu o sumă de bani.

Există multiple motive pentru care un guvern (stat) ar dori să se împrumute prin obligațiuni. Unul dintre motivele principale pentru emiterea de obligațiuni de către un guvern este acoperirea deficitului bugetar.

O obligațiune emisă de către un guvern se numește obligațiune guvernamentală (sau obligațiune suverană).

De asemenea și municipalitățile se împrumută prin obligațiuni. Principalul motiv pentru care o municipalitate (sau uneori un consiliu județean) poate emite astfel de obligațiuni este finanțarea proiectelor de investiții. O obligațiune emisă de către un oraș se numește obligațiune municipală.

Nu în ultimul rând corporațiile (companiile) se împrumută prin obligațiuni. Dacă o companie dorește să mărească producția, de exemplu, și are nevoie de exemplu, de 1.000.000 RON pentru a face acest lucru una dintre opțiunile pe care le are la îndemână este să emită obligațiuni.

Ea poate emite, să spunem, 1000 obligațiuni în valoare de 1000 lei fiecare pentru o perioadă aleasă de 10 ani. Compania folosește banii strânși pentru finanțare, plătește un cupon pe parcursul împrumutului (anual, în fiecare dintre cei 10 ani) și, la final, întoarce suma împrumutată către deținătorii de obligațiuni. O obligațiune emisă de către o corporație se numește obligațiune corporativă.

Ce este cuponul?

În schimbul sumei de bani împrumutată persoana care deține obligațiunea primește o dobândă. Suma de bani primită ca dobândă se numește cupon. Cuponul se plătește pe toată perioada de viață a obligațiunii. Cuponul este menționat de fiecare data când discutăm despre o obligațiune. Cuponul poate fi anual, semi-anual , trimestrial sau chiar lunar (în anumite situații de excepție).

O situație ce poate părea ciudată este faptul că există obligațiuni care au cupon zero. Aceste obligațiuni nu plătesc nici un cupon pe toată perioada cât există obligațiunile. De exemplu există o obligațiune emisă de “The Coca-Cola Company” care expiră în 9 martie 2021 și care are cupon zero.

Aceste obligațiuni sunt de obicei emise la o valoare mai mică decât valoarea nominală. Câștigul pentru cel care deține obligațiunea este că la final va primi valoarea de pe obligațiune chiar dacă inițial a plătit pentru ea o valoare mult mai mică.

Ce este data de maturitate?

Emitentul unei obligațiuni se obligă ca la o dată ulterioară să răscumpere obligațiunea-adică să plătească împrumutul înapoi celui de la care l-a luat. Data la care principalul este plătit de către emitent înapoi deținătorului se numește data de maturitate. Data de maturitate definește viața obligațiunii. Deținătorii obligațiunilor știu că la acea data își vor primi principalul înapoi.

La data de maturitate trebuie plătit tot principalul care nu a fost deja plătit ca și toată dobândă care s-a strâns până în acel moment și nu a fost deja plătită către deținătorul obligațiunii. După ce acestea au fost plătite toată datoria se consideră plătită și obligațiunea se consideră încheiată.

De exemplu dacă avem o obligațiune de 1000 Euro care are un cupon de 5% pe an și este emisă pe 10 ani în fiecare an emitentul trebuie să plătească 50 Euro către deținătorul obligațiunii. La finalul celor 10 ani el plătește cei 50 Euro datorați pentru ultimul an împreună cu cei 1000 Euro pe care i-a împrumutat inițial.

Clasificarea obligațiunilor în funcție de data de maturitate.

În funcție de data de maturitate obligațiunile pot fi clasificate în 3 perioade

  • Obligațiuni pe termen scurt : Obligațiuni care au data de maturitate în mai puțin de 3 ani de la lansare.
  • Obligațiuni pe termen mediu : Obligațiuni care au data de maturitate în mai mult de 3 ani dar mai puțin de 10 ani.
  • Obligațiuni pe termen lung : Obligațiuni care au data de maturitate în mai mult de 10 ani.

Ce este o obligaţiune cu drept de convertibilitate?

Față de obligațiunile guvernamentale sau cele municipale atunci când vorbim despre obligațiuni corporative putem discuta și despre dreptul de convertibilitate.

O acțiune ce are acest drept dă posibiltatea celui ce o deține să o transforme în acțiuni pe care să le dețină în companie în locul banilor pe care trebuie să îi primească. Nu toate obligațiunile corporative au acest drept.

În general acest tip de obligațiuni sunt emise de către companii care pot obține credite mai greu și care au potențial de creștere mare (uneori chiar companii de tip start-up). Pentru că oferă o protecție în plus față de obligațiunile normale ( prin posibilitatea de transformare în acțiuni) aceste obligațiuni au de obicei un cupon mai mic decât obligațiunile clasice emise de aceeași companie.

Pentru compania care emite aceste obligațiuni ele pot reprezenta o importantă sursă de finanțare.

Ce este o obligațiune care are dreptul de retragere?

În mod normal o obligațiune este răscumpărată când ajunge la data de maturitate. O obligațiune cu drept de retragere este o obligațiune pe care emitentul are dreptul să o răscumpere înainte ca ea să ajungă la data de maturitate.

În momentul în care o obligațiune se retrage emitentul este obligat să returneze deținătorului obligațiunii prețul ei. După ce face acest lucru are dreptul să oprească plata cuponului înainte de termen. Retragerea unei obligațiuni și emiterea uneia noi la cu o rată mai mică (cu un cupon mai mic deci) se poate asemăna cu o refinanțare.

Unul dintre cazurile cele mai folosite pentru retragerea unei obligațiuni este atunci când compania constată că se poate împrumuta din piață la dobânzi mai bune. Companiile emit de obicei obligațiuni pentru a strânge bani pentru dezvoltarea firmei. În momentul în care consideră că în viitor există posibilitatea că rată dobânzii să scadă (deci să se poată împrumuta mai ieftin în viitor) pot alege ca obligațiunile pe care le vând să fie cu drept de retragere. Oferta de obligațiuni trebuie să specifice foarte clar acest lucru.

În partea a 2-a a seriei vom discuta despre cum se determină prețul unei obligațiuni.

Disclamer: Nu sunt consultant sau planificator financiar. Tot ce scriu atât în acest articol cat și pe blog nu este altceva decât opinia mea personala. Înainte să iei decizii de orice natura iți recomand să discuți cu un consultant financiar care să te ajute să iți atingi scopul.
Sunt banii tai și este treaba ta ce faci cu ei. Spor!

Follow me

Stefan

Stefan are o experienta de 5 ani in investitii pe piata de capital si peste 10 ani in imobiliare. A inceput pe BVB si in prezent investeste pe piata de capital din SUA si UK. In imobiliare investeste in piata din Bucuresti.
Stefan
Follow me

Latest posts by Stefan (see all)

2 Replies to “Ce este o obligațiune? (partea 1)”

  1. Bună Stefan,
    Mulțumesc pentru articole, e bine să citesc în română informatia asta. Ar fi o idee buna sa pui termenii și în engleză căci la un moment dat toți care vor sa investească se vor lovi de ei.
    O alta sugestie ar fi sa adaugi un tabel cu calcule in articol. Știu că pentru tine pare așa simplu și mura-n gura însă pentru cineva care citește pt prima data ar ajuta mult. De exemplu un valoare obligațiune valoare cupon perioada plata. Și trecut acolo cat primești la final daca e cupon sau cupon 0 cum e in cazul coca cola dat de tine. Eu de exemplu n-am înțeles de ce as mai cumpra obligațiuni coca cola daca cuponul e 0. Mai e și dobânda pe langa cupon sau primesc cat le-am dat (asta n-ar avea sens).
    O zi buna

    1. Salut!
      Iți mulțumesc pentru feedback. Îmi este foarte util. Voi include calcule în următorul articol din serie, cel în care voi discuta despre cum se determină prețul unei obligațiuni.

      In cazul Coca Cola am pus în articol un link. Mai pun și aici unul (de pe bursa din Germania): https://www.boerse-frankfurt.de/bond/XS1574671662

      In general oamenii cumpăra aceste obligațiuni care au cupon zero sunt emise la preturi mai mici decât prețul înscris pe ele (deci investitorii câștigă diferența intre cat au plătit și cat primesc la final fără sa primească un cupon anual).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *